Numărul 9
Last issue

Dispozitive mobile

Get it on Google Play

Abonare revistă



Numerele anterioare


Numărul 22
Issue:22
Numărul 21
Issue:21
Numărul 20
Issue:20
Numărul 19
Issue:19
Ediții anterioare

Psihologia inițierii și menținerii comportamentului

Cred că deja multa lume a devenit obosită de ceea înseamnă time management. Din acest motiv vreau să reformulăm puţin problema. Când zicem Time Management de fapt ne întindem o capcană. Oricât de relativ ar fi timpul, în realitatea personală o zi va avea 24 de ore indiferent că simţim ca ele trec repede sau trec uşor.

În consecinţă ne luptăm cu o problemă falsă, pentru că nu este vorba de managementul timpului, de planificări şi de calendare. Dacă ar fi vorba doar de asta nimeni nu ar mai întârzia niciodată şi toţi am şti să programăm în toate limbajele de programare.

Atunci despre ce este vorba? Exact!

Hai să reformulăm problema în aşa fel încât să îi găsim o soluţie. Daca managementul timpului nu este problema, atunci ce este?

În momentul când cineva se plânge că are probleme cu timpul, persoana respectivă nu ne spune în subtitrare că nu poate să folosească un calendar (Rar e asta problema). Ce ne spune acea persoană este că pusul în calendar este cea mai mică problemă. Respectatul calendarului e marea provocare. Dacă butonul de Snooze s-ar uza probabil acum scrisul de pe acel buton ar fi nelizibil. Abordând aşa problema ajungem să definim provocarea pe care o avem drept: “cum să facem să ne apucăm şi să ne ţinem de ce ne planificăm”.

Mergând pe acest fir logic ajungem la concluzia că ar trebui sa ne referim la această provocare ca la un management al comportamentului. Aceasta ne aduce la partea favorită din psihologie, psihologia comportamentului uman care a încercat să răspundă la una dintre cele mai frecvente întrebări din mintea umană:

De ce facem ce facem și de ce nu facem ce nu facem?

Vorbind cu câţiva prieteni din domeniu IT şi la recomandarea lui Ovidiu am aflat că una dintre provocări este învăţarea unui nou limbaj de programare.

Cred că toţi avem aceeaşi problemă. Nu să învăţăm un limbaj nou de programare, ci să învăţăm, să ne ţinem la curent, să citim cartea aia faină pe care am cumpărat-o, să citim o carte pe lună, să mergem la sală, să mâncăm mai sănătos, etc.

Cred că e evident că notarea promisiunii pe un to do list sau într-un calendar nu înseamnă că aşa se întâmplă. Avem multă experienţă cu lucruri din calendar care au ajuns de la Snooze la Dismiss şi nu pe motiv că “IT’S DONE”. Dacă calendarul ar fi soluţia atunci agendele cadou de la finalul anului ar avea mai mult de cinci pagini scrise.

Răspunsul la această întrebare e foarte simplu şi îl putem pune într-o schema uşor de reţinut şi mai uşor de folosit.

Ce vei găsi mai jos se bazează pe Psihologia Comportamentală al cărei fondator a fost B.F. Skinner, votat psihologul secolului XX şi modelul ABC comportamental, unul dintre cele mai cercetate modele din psihologie.

În acest articol ne vom ocupa de primul pas. Rămâne să ne vedem la următoarele pentru a expune restul de trei paşi.

Prima problema cu care ne confruntăm este că nu ne definim exact ce vrem să facem. Aceasta este o mare problemă. Dacă nu definim creierul nostru nu ştie cum să se organizeze şi sa se mobilizeze pentru ca nu ştie ce are de făcut.

Cum definesc corect?

  • folosesc întotdeauna verbe de acţiune şi niciodată, dar niciodată, verbul “a fi”.
  • specific clar care este frecvenţa şi cum îmi programez să ajung acolo.
  • admit că sunt om şi îmi stabilesc anticipat graţia de amânări.
  • spun exact ce voi face acolo (simpla mea prezenţă la faţa locului probabil nu este de ajuns).

Nu te ajută cu nimic

E primul pas spre a te apuca să înveţi Python

Învăţ Python

Învăţ Python

Frecvenţa: de trei ori pe săptămână (luni, miercuri şi vineri)

Timpul: dimineaţa înainte de lucru

Durata: o oră

Snooze: Pot sa amân maxim până a doua zi

Procedura: Ce fac exact când învăţ (formularea imită un manual de instrucţiuni)

(Citesc x pagini din manualul/blog-ul/site-ul y, îmi iau notiţe, extrag 4 concepte pe care le notez în caietul de studiu, fac la final un rezumat la ce am învăţat, povestesc ce am învăţat unui coleg, scriu un post pe blog despre, etc.).

Când e vorba de prevederea amânărilor (butonul de Snooze), avem ceea ce se cheamă complexul Superman. Când planificăm, mai ales dacă suntem entuziasmaţi, avem tendinţa să planificăm ca şi cum altcineva, nu noi, ar veni mâine să pună în realitate ce am planificat. Aceasta este una dintre marile probleme, când e vorba de planificare. Recomandarea mea este că atunci când planifici să nu te bazezi niciodată că “DE MÂINE” altcineva cu mai mult chef, neobosit şi super motivat va face treaba. Planifică luând în considerare experienţa trecută când ai făcut asta sau ceva similar, în cea mai proastă zi a ta. Lasă neapăsarea butonului de Snooze să fie o surpriză plăcută nu o aşteptare.

incorect

corect

Fac un website

Frecvenţa: de trei ori pe săptămână (luni, miercuri şi vineri)

Timpul: seara de la 22:00 la 24:00

Durata: două ore pe sesiune, 3 săptămâni până la finish.

Snooze: Pot să amân maxim până a doua zi.

Procedura: Îmi instalez un DB, pun un Wordpress, mă asigur că e conectat, fac setarea fișierului de configurare, fac design-ul, în tot timpul asta mă asigur că îi place clientului prin trimiterea de update-uri, stabilesc o întâlnire cu clientul unde cădem de acord că este varianta finală, găsesc hosting, public site-ul, verific că site-ul funcţionează, trimit la client datele finale şi toate informaţiile aferente.

Învăţ pentru

certificare în .net

Frecvenţa: de trei ori pe săptămână (luni, miercuri şi vineri)

Timpul: seara de la 22:00 la 24:00

Durata: două ore pe sesiune, o sâmbătă o dată la două săptămâni, 4 luni până la finish.

Snooze: Pot să amân maxim până a doua zi.

Procedura:

Descarc manualele de pe net, Printez manualele şi le organizez.

Citesc în fiecare sesiune un capitol şi codez exercițiile din fiecare capitol.

Verific exercițiile dacă codul este disponibil.

Fac simulare de teste o data la 3 capitole. Citesc explicațiile de la evaluare.

Recitesc materialul unde nu am răspuns corect şi refac testul.

Aflu ce trebuie să fac pentru a mă testa pentru certificare.

Programez testarea pentru certificare.

Repet pentru testare.

Dau testul pentru certificare.

Când e vorba de estimarea duratei pe o anumită sarcină recomandarea generală este să analizezi câte acţiuni sunt necesare pentru a o îndeplini. Dar chiar şi aşa avem tendinţa să estimăm greşit. O recomandare pe care am auzit-o recent este să estimezi ca şi cum altcineva, nu tu, ar face asta şi apoi să mai adaugi 20%.

O altă sugestie pentru estimare este să te gândeşti cu ce altă activitate este similară activitatea a cărei durată vrei să o estimezi. Aceasta mai ales când trebuie să estimezi durata a ceva pe care nu ai experienţă. Găseşte o activitate cât mai similară şi adu-ți aminte cât a durat să o faci atunci când ai făcut-o prima dată.

The brainers

Avem totuşi o mică problemă. Ce facem atunci când nu putem defini în aceşti termeni?

Sunt situaţii, mai ales la brainers (cei care trebuie să gândească, să creeze, să construiască, cei care lucrează gândind), când nu avem cum să definim ce avem de făcut. Practic în acele situaţii nu putem să spunem ce şi cum va fi făcut pentru că exact acesta este catch-ul. Brainers trebuie să meargă pas cu pas pe o problemă/situaţie şi să definească procesul pe măsură ce îl creează.

Răspunsul vine din modul cum am definit situaţia: trebuie să meargă pas cu pas pe o problemă/situaţie şi să definească procesul pe măsură ce îl creează. Aceasta înseamnă că atunci când definesc nu mă gândesc în nici un caz să îmi planific tot procesul. Nu vă pot da un exemplu din IT pentru că nu e domeniul meu, dar vă pot da un exemplu legat de scris. De exemplu să scrii o carte. Rar se întâmplă să ai toată structura , the plot şi profilul personajelor în minte. De obicei, cartea se creează pe măsură ce este scrisă. În acest caz ce am de făcut ca scriitor, este să nu mă gândesc la tot procesul ci să îmi stabilesc ce vreau să fac 1 step at a time şi să planific 1 step at a time neplanificând acţiunile următoare decât după ce am finalizat primul pas. (ex: Să scriu titlu, să definesc în draft primul personaj, să identific 10 locuri unde se poate petrece acţiunea, să scriu primul paragraf, să scriu primul capitol, etc.).

incorect

corect

Scriu cartea!

Mă apuc de scris!

Devin scriitor!

Scriu cea mai bună carte!

Scriu primul capitol.

Frecvenţa: de trei ori pe săptămână (luni, miercuri şi vineri)Timpul: seara de la 22:00 la 24:00

Durata: două ore pe sesiune, 3 săptămâni până la finish.

Snooze: Pot să amân maxim până a doua zi

Procedura: Ce fac exact când scriu primul capitol:

Pentru fiecare sesiune: Recitesc ce am scris anterior, scriu primul paragraf, continui să scriu o oră chiar dacă nu are sens, recitesc, organizez textul sa fie logic, reformulez, verific, corectez, salvez ca Draft1.docx.

Când e vorba de planuri complexe, este chiar contraindicat să planifici totul înainte. Pe când termini de planificat a scris altcineva cartea. Totuşi neplanificarea în avans ajută foarte mult şi la combaterea procrastinării (amânarea la nesfârşit).

Durează semnificativ mai mult să îmi definesc aşa, ce am de făcut. Dar e prima condiţie spre a ajunge să fac ce îmi propun. Dacă nu definesc aşa nici nu are sens să mai vreau să fac, pentru că şansele să se întâmple sunt drastic diminuate. Definirea este doar primul pas, mai sunt ceilalţi trei. Pentru ei te aştept să citeşti numerele următoare din TSM.

Mulțumesc pentru timpul acordat mie şi nu învăţatului!



Antonia Onaca

de aproape 10 ani trainer, psiholog, consultant sub formă de antreprenor, intraprenor și antreprenor din nou



Related Articles

Proiectul Archimedes este format dintr-un amestec de măsuri inovatoare, integrate și ambițioase pentru un mediu curat, eficiența enegertică, transport urban durabil, și prin urmare, să aibă un impact semnificativ asupra politicilor în materie de energie, de transport și protejarea mediului. Arobs Transilvania Software a oferit o soluție...

Fie că ne place sau nu, trăim un moment de tranziție între două ere - de la era clasică HTTP către era web-ului în timp real. Pulsul Internetului a devenit mai rapid și acum acesta nu mai e doar un mediu static de documente, ci reprezintă un mediu de comunicare bidirecțional, distribuit global și complet real-time. Acest nou tip de com...

Compania de cercetare Forrester indică faptul că până în 2020 piața globală de cloud computing va ajunge la valoarea de 160 de miliarde de dolari, 83% fiind reprezentată de soluțiile SaaS. Indiferent de acuratețea previziunilor, un lucru este sigur – SaaS va avea un impact major asupra companiilor ISV ce-și bazează veniturile pe vânz...

Gândește-te la trei branduri locale de online, care au pornit din Cluj și au ajuns să aibă succes la nivel național sau internațional. Nu-i așa că este greu să le găsești? Deși, dacă te gândești la principalele centre IT din România, Clujul este în primele trei. Avem mulți practicieni în IT, dar care sunt absorbiți de companiil...

Am văzut în numărul trecut statisticile referitoare la reușita proiectelor ce arată că rata de succes este de 24% considerând rezultatele anului 2009. Pentru a diminua riscurile unui eșec, fiecare companie se adaptează situațiilor dificile aplicând mecanisme menite să transforme potențiale pierderi într-o reușită. Într-o perspectivă generalizată folosirea intensivă a unor procese sau echipe cu grad ridicat de experiență se pot impune ca demersuri și soluții eficiente.


Citește

Sponsori

ISDC

SmallFootprint

TPG



fortech accesa Betfair yardi hp accenture mozaic works

Media

Reclamă