Numărul 1
Last issue

Dispozitive mobile

Get it on Google Play

Abonare revistă



Numerele anterioare


Numărul 22
Issue:22
Numărul 21
Issue:21
Numărul 20
Issue:20
Numărul 19
Issue:19
Ediții anterioare

Cunoscută şi sub acronimul OOP, programare obiectuală a fost introdusă în anii ‘60, cu apariţia limbajului Simula67. E paradigma folosită de majoritatea firmelor de software. Limbaje cum ar fi Java, C#, C++, Python, Ruby sunt în topul preferinţele iar stilul de lucru “orientat pe obiecte” este cel mai popular. OOP este o paradigma imperativă adică programul descrie felul în care se modifica starea sistemului pe parcursul rulării aplicaţiei. Sistemul este modelat prin clase de obiecte. Fiecare clasa descrie ce variabile de stare au obiectele de tipul respectiv, ce proprietăţi au şi ce acţiuni putem face asupra lor. Prin încapsulare ascundem detaliile de implementare şi astfel utilizatorul clasei este interesat exclusiv de interfaţa expusă de clasa respectivă. Putem modela astfel toate lucrurile din jurul nostru. Pare o abordare foarte naturală dar totuşi sunt câteva probleme majore cu aceasta. Problemele pornesc de la faptul că, cu excepţia metodelor constante, funcţiile membru produc efecte secundare pentru ca ele modifica starea obiectului pe care sunt apelate sau stările altor obiecte la care au acces. Majoritatea codului OOP este scris astfel. continuare

Dinamica modernă a dezvoltării de aplicaţii software cu focus pe livrări frecvente de cod funcţional face ca performanţa să fie un aspect adesea trecut cu vederea. Cu toate că abordarea de genul “fă-l să meargă întâi după aceea refactorizam” are avantaje demonstrate cum ar fi adaptarea uşoara şi rapidă la modificările de cerinţe, ea deschide uşa adesea codului scris neglijent care afectează performanţa intr-un mod negativ. Fie că este inclusă din start în ciclul de dezvoltare, sau este cauzată de situaţii cum ar fi descoperirea de operaţii foarte lente sau o degradare abruptă de performanţa în anumite scenarii (ex. creşterea numărului de puncte de intrare cum ar fi numărul de useri care folosesc un sistem etc.) sau ca un pas premergator unui task de scalabilitate, măsurarea performanţei aplicaţiilor devine un pas din ce în ce mai important în viaţa unei aplicaţii. continuare

Mintaka Research este, pe scurt, o platformă colaborativă online de cercetare şi dezvoltare interdisciplinară, având scopul declarat de a reuni cercetarea, mediul de afaceri şi educaţia într-un efort comun şi de a oferii servicii menite sa faciliteze cooperarea, construirea de relaţii şi comunicarea între competenţe din medii şi domenii diferite. Scopul principal este de a construi o comunitate de cercetare şi un set de unelte care permit inovarea în diferite domenii, dar şi posibilitatea de a împărtăşi cunoştinţele acumulate cu mediul academic şi cel de afaceri, asigurând în acest fel atât continuitate, cât şi noi oportunităţi de a introduce inovaţiile din cercetare în viata de zi cu zi. Filozofia centrala este promovarea efortului colaborativ, în locul celui individual, ajutat de un set de unelte şi servicii care permit abordarea unor proiecte tot mai grele şi crearea de plus valoare. continuare

Conceptul de bază al managementului compensării este destul de simplu: angajații îndeplinesc sarcini pentru angajator, iar companiile plătesc salariile angajaţilor pentru obiectivele realizate. În consecinţă, compensarea este un schimb sau o tranzacţie, de care ambele părţi - angajator şi angajat - beneficiaza: ambele părţi primesc ceva pentru a oferi ceva. Cu toate acestea, beneficiile, implică mult mai mult decât această tranzacţie simplă. Din punctul de vedere al angajatorului, compensarea este o problemă atât de accesibilitate cat si de motivare a angajaţilor. Efectul perioadei de criză a inceput sa fie simțit in anul 2009, când majoritatea companiilor de IT au făcut trecerea de la acordarea unui salariu fix mai atractiv, la a-și îndrepta atenția asupra dezvoltării și creării unor pachete de compensații și beneficii cât mai atractive pentru exterior dar și cu menirea de a menține actualii angajați motivați. continuare



gemini solutions

Am plăcerea sa vă prezint primul număr al revistei Today Software Magazine. Ideea a pornit de la faptul că fiind o comunitate numeroasă în Cluj, precum și în celelalte mari orașe din România, programatorii sunt conectați profesional în marea majoritate a timpului la evenimentele din cadrul firmei. Studiul tehnologiilor sau a limbajelor noi se desfășoară individual, folosind date globale, lipsind informațiile și trendurile locale, o modalitate prin care aflăm părerile celor din jurul nostru.


Citește

Sponsori

ISDC

SmallFootprint

TPG



fortech accesa Betfair yardi hp accenture mozaic works

Media

Reclamă